Prima pagina ...

[[[   O pariziană cu şurubelniţe şi cărţi pe masă   ]]]

            Carte, ochii mei plînşi cer să te vadă! – îmi spuneam a doua zi, intrînd în hala enormă a Salon du livre 2006. ● Tema ediţiei: francofonia. ● Cum spuneam, Tudorel Urian a avut în grijă, în acest an, standul românesc. ● Poziţionare puţin ingrată – mai pe la margine; dar să nu ne victimizăm: şi standul Québec-ului era pe-aproape. ● Dar şi mai aproape era standul poetului George Astaloş, avînd ca decor ţepe mari, ca din ţara lui Dracula. ● Mă întreb (cu voce tare) cum poate să aibă un poet româno-francez un stand propriu; mi se răspunde că multe lucruri-s posibile pe lume dacă ai soţie cu stare. ● N-aş vrea să fiu rău; poate n-am înţeles bine. ● Dan C. Mihăilescu & Tania Radu se întîlnesc cu profesoara Niculescu, de la Litere, din studenţia lor; Radu Portocală fumează gînditor; Dumitru Ţepeneag vine majestuos şi pleacă aşijderea; Doina Jela e cînd colea, cînd colo; fiul diplomatului Filotti (membru în delegaţia României la Conferinţa de Pace din 1946-47) povesteşte ceva lui Mihai Şora. ● Iară eu... Doi puştani de 11-12 ani vin să-mi ceară un autograf, pe nişte caiete de şcoală! ● Aşa, pur şi simplu; habar n-au cine-s eu, nici ceilaţi, nici ce caut pe-acolo. Şi nici nu pare că i-ar interesa. ● Doar că – îmi spune unul – profa de franceză le-a dat temă să strîngă cîte 10 autografe de la Salon. ● ! ● Am spus două-trei vorbe asistenţei despre comunism & Ceauşescu, am mai stat puţin pe la stand, după care... ● (Atenţie, vă spun un secret; să nu-l împrăştiaţi prea mult!) ● După care, zic, ţin musai să vizitez, înainte de ieşire, două standuri. ● Unul, al ziarului L’Humanité. ● Şi ce văd acolo? ● Doar doi tinerei şi o damă cam fanată. Ziarul însuşi e amărît: micşorat, bicolor, tehnoredactare modestă. ● Pe lîngă el, Libertatea noastră, cu pulpele aferente, e înfloritor. ● Al doilea stand vizitat: Panini Comics, firma ce scoate în Franţa benzile desenate cu super-eroii americani de la DC & Marvel. ● Oameni buni, aici era îm-bul-zea-lă! ● E vineri, 17 martie a.c. şi plec fericit de la Salon. ● O lume în care Superman, Batman, Spiderman & Comp. sînt mai prezenţi şi mai vii decît Maurice Thorez, Waldeck Rochet şi Robert Hue ei, da!, îmi place! ● Ambii mei bunici, închişi sub comunişti, sînt răzbunaţi. ● Şi, ieşind din hală, penultimul meu gînd a fost: Chiar c-asta pare cea mai bună dintre lumile posibile! ● Iar ultimul meu gînd a fost: Parisule, uite de-aia te iubesc eu pe tine!